Psihosomatica poate fi încadrată în domenii precum medicină, psihologie, sociologie, integrând și completând cu succes tot ceea ce aceste domenii reunesc sub o singură cupolă, și anume o viziune complexă asupra omului, privit atât din punct de vedere somatic, cât și psihic.

Athanasiu (1998) identifică printre tulburări psihosomatice: alergii, eczeme, astm, hipertensiune arterială, infarct miocardic, diabet, migrene, boala Basedow, boala ulceroasă, boli ginecologice, şi obezitatea. De asemenea, printre tulburările psihosomatice se mai numără: durerea psihogenă (Sarno, 2006 citat de Humaida, 2012), tulburările de alimentație, tulburările de somn, tulburările sexuale funcționale (Joja, 2004).

Consider că unul dintre cele mai importante roluri în declanșarea bolii este reprezentat de stres, de capacitatea fiecărui individ de a reacționa la factorii stresori, dar și de mediul social, starea de spirit și de resursele psiho-sociale de care acesta dispune.

Alegerea unui mod de viață sănătos și al unei gândiri orientate către aspectele pozitive ale vieții constituie elementele principale pentru depășirea cu succes a unui eveniment stresant. Ține de fiecare dintre noi cum alegem să percepem mediul înconjurător și toate elementele ce compun tabloul vieții cotidiene.  

 

 

Te invit să participi la un curs nou: Elemente de psihosomatică. Influența gândurilor asupra stării de sănătate. Tehnici de relaxare și autoprogramare mentală, programat Vineri 29 Mai 2020. Pentru înscrieri, accează link-ul de contact.

 

*Athanasiu, A. (1998). Tratat de psihologie medicală. București, România: Editura Oscar Print.

* Humaida, I.A.I. (2012). Relationship between Stress and Psychosomatic Complaints among Nurses in Tabarjal Hospital. Open Journal of Medical Psychology, 01(03): 15-19. DOI: 10.4236/ojmp.2012.13003.

* Joja, O. (2004). Psihosomatica între medicină și cultură. București, România: Editura Paideia.